Alexandru D. Xenopol a fost un scriitor, economist și profesor și unul dintre cei mai importanți istorici români, primul ce a elaborat o sinteză completă și sistematică a istoriei poporului român, „Istoria Românilor din Dacia Traiană”.
Theodor Aman a fost un pictor, grafician, pedagog și academician român, unul dintre cei mai importanți pictori români ai secolului al XIX-lea, cunoscut pentru contribuțiile sale în domeniul artei și educației, fondator, alături de Gheorghe Tattarescu, al Școlii de Arte Frumoase din București, celebru pentru tablourile „Cea din urmă noapte a lui Mihai Viteazul”, „Bătălia românilor cu turcii pe insula Sf. Gheorghe”, „Bătălia de la Oltenița”, „Unirea Principatelor”, „Izgonirea turcilor la Călugăreni”, „Tudor Vladimirescu”, „Bătălia de la Călugăreni” și „Hora de la Aninoasa”.
Marina Știrbey a fost una dintre primele femei pilot din România, supranumită „Prințesa aviației românești”, recunoscută pentru rolul ei în înființarea „Escadrilei Albe”, realizare ce a marcat istoria aviației românești.
Ziua Internațională a Femeii, sărbătorită anual pe 8 martie, este un moment de celebrare a realizărilor sociale, politice și economice ale femeilor, de recunoaștere a luptei pentru egalitate și drepturi, de mulţumire și apreciere ale eforturilor mamelor, soţiilor, colegelor și ale tuturor femeilor ce ne înconjoară.
William Oughtred a fost un matematician și cleric anglican englez, ce a contribuit semnificativ la dezvoltarea matematicii prin scrierile sale și prin introducerea de noi simboluri matematice, ce a inventat rigla de calcul, un instrument utilizat pentru efectuarea rapidă a unor operații matematice, a introdus semnul „×” pentru operația de înmulțire, „::” pentru proporție și prescurtările „sin” și „cos” pentru funcțiile trigonometrice sinus și cosinus, autor al „Clavis Mathematicae”, un manual esențial pentru învățarea algebrei și aritmeticii.
Radu Stanca a fost un poet, dramaturg, eseist, regizor și actor român, una dintre figurile marcante ale Cercului Literar de la Sibiu, adept al poeziei pure, ruptă de contextul social, baladeşti şi histrionice, dar și al teatrului poetic inspirat din marile mituri ale umanităţii, a cărui operă este considerată fundamentală pentru cultura română postbelică, celebru pentru piesele de teatru „Dona Juana” (1947), „Turnul Babel” (1945), „Greva femeilor” (1945), „Oedip salvat” (1947) și „Secera de aur” (1949), dar și pentru volumul „Versuri” (1980), publicat postum.
Jean-François Champollion a fost un savant francez care a reușit să descifreze hieroglifele egiptene, deschizând calea către înțelegerea uneia dintre cele mai fascinante civilizații ale lumii.
În seara zilei de 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost zguduită de un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,4 grade pe scara Richter, având epicentrul în zona seismică Vrancea, la o adâncime de aproximativ 94 km.
Ion Creangă a fost un scriitor și pedagog român, unul dintre cei mai importanți povestitori și un clasic al literaturii române, cunoscut pentru măiestria poveştilor şi basmelor sale, pentru stilul plin de umor, realismul aparte și talentul prin care a adus în prim-plan esența și farmecul vieții rurale moldovenești, celebru pentru „Amintiri din copilărie”, „Povestea lui Harap-Alb”, „Moș Nichifor Coțcariul” și „Învăţătoriul copiilor”.
„Madama Butterfly” este o operă în trei acte compusă de Giacomo Puccini, pe un libretul scris de Luigi Illica și Giuseppe Giacosa, bazat pe nuvela lui John Luther Long și pe piesa de teatru a lui David Belasco, a cărei premieră a avut loc pe 17 februarie 1904, la Teatro alla Scala din Milano.
Arcangelo Corelli a fost un renumit compozitor și violonist italian, considerat unul dintre cei mai importanți muzicieni ai perioadei baroce, ce a avut un rol esențial în dezvoltarea tehnicii violinistice și a genurilor muzicale concerto grosso și sonata, cunoscut pentru stilul său elegant și echilibrat.
Octave Mirbeau a fost un jurnalist, critic de artă, scriitor și dramaturg francez, cunoscut pentru stilul său satiric și critica acidă adusă societății burgheze și clerului, a ipocriziei morale și a corupției politice, figură influentă a literaturii franceze, ce a avut un impact semnificativ asupra realismului și naturalismului, cunoscut pentru romanele „Calvarul” (1886), „Un om ciudat” (1888), „Sébastien Roch” (1890), „Grădina supliciilor” (1899) și „Jurnalul unei cameriste” (1900).
Francis Galton a fost un polimat, explorator și inventator englez, cu realizări remarcabile în statistică, psihometrie, genetică, meteorologie și criminologie, cunoscut pentru dezvoltarea conceptului de eugenie (știința îmbunătățirii rasei umane prin reproducere selectivă), pentru studiile sale despre ereditate și inteligența umană, fiind primul care a studiat efectele împerecherii selective la om.
Titu Maiorescu a fost un critic literar, filosof, profesor și politician român, membru fondator al Academiei Române, a cărui activitate a avut un rol esențial în dezvoltarea literaturii și culturii române moderne, membru fondator al „Societății Junimea”, mentorul și promotorul unor scriitori de renume, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Ion Luca Caragiale și Ioan Slavici.
George Meredith a fost un poet și scriitor englez, unul dintre principalii autori ai perioadei victoriene, ale cărui scrieri se disting prin dialog strălucit, bogat în metafore și intervenții lirice, calitatea aforistică a limbajului, studiul psihologic al caracterelor și viziunea subiectivă asupra vieții, celebru pentru romanele „Suferințele lui Richard Feverel” (1859), „Sandra Belloni” (1864), „Egoistul” (1879) și „Diana din Crossways” (1885).
