William Butler Yeats a fost un poet, dramaturg, scriitor și critic literar irlandez, considerat una dintre cele mai importante figuri ale literaturii secolului al XX-lea și unul dintre cei mai importanți poeți de limbă engleză, un lider al Renașterii literare irlandeze, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în 1923.
Patrick White a fost un romancier și dramaturg australian, a cărui operă explorează teme precum experiența religioasă, identitatea personală și conflictul dintre indivizii vizionari și o societate materialistă și conformistă, laureat în 1973 al Premiului Nobel pentru Literatură, fiind singurul australian ce a primit această distincție.
Octave Mirbeau a fost un jurnalist, critic de artă, scriitor și dramaturg francez, cunoscut pentru stilul său satiric și critica acidă adusă societății burgheze și clerului, a ipocriziei morale și a corupției politice, figură influentă a literaturii franceze, ce a avut un impact semnificativ asupra realismului și naturalismului, cunoscut pentru romanele „Calvarul” (1886), „Un om ciudat” (1888), „Sébastien Roch” (1890), „Grădina supliciilor” (1899) și „Jurnalul unei cameriste” (1900).
Romain Rolland a fost un eseist, dramaturg și romancier francez, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură în anul 1915.
August Strindberg a fost unul dintre cei mai influenți dramaturgi și scriitori suedezi, un analist al comportamentului uman înclinat spre sondarea misterelor subconştientului, ce a dezvoltat forme inovatoare de acțiune dramatică, limbaj și compoziție vizuală, a combinat psihologia și naturalismul într-un nou gen de dramă europeană evoluată în drama expresionistă, considerat un pionier al teatrului modern și una dintre cele mai importante figuri ale literaturii mondiale, celebru pentru piesele de teatru „Tatăl”, „Domnișoara Iulia”, „Creditorii”, „Un joc al visului”, „Sonata fantomelor” și romanele „Salonul roșu” și „Confesiunile unui nebun”.
Vittorio Alfieri a fost un dramaturg, poet și filozof italian, considerat fondatorul tragediei italiene moderne, a cărui operă reflectă teme precum libertatea, patriotismul și opoziția față de tiranie, ce a contribuit la revigorarea spiritului național al Italiei câștigându-și titlul de precursor al Risorgimento (procesul de unificare al Italiei), celebru pentru operele „Oreste” (1778), „Saul” (1782), „Mirra” (1784), „Bruto primo” (1786) și „Bruto secondo” (1789).
Molière a fost unul dintre cei mai mari dramaturgi francezi și o figură centrală a literaturii universale, cunoscut pentru comediile sale care combină umorul, critica socială și observația profundă a naturii umane.
