Panait Istrati a fost un scriitor român, ce a scris în limbile română și franceză, considerat unul dintre cei mai complecşi scriitori români, cunoscut pentru operele „Chira Chiralina”, „Moș Anghel” și „Ciulinii Bărăganului”.
Constantin Lecca a fost un profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător român ce s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase și al picturii cu tematică istorică, fiind primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental, făcând parte din grupul de artiști ardeleni care au influențat semnificativ pictura românească a secolului al XIX-lea, și care a înființat prima tipografie din Craiova (1837) și prima revistă culturală din Oltenia, „Mozaic” (1838).
Alexandru Zirra a fost un compozitor și pedagog român, director al Operei Române din București și al Conservatorului din Iași, fondatorul Conservatorului de Muzicǎ și Artǎ Dramaticǎ din Cernǎuți, ale cărui opere principale sunt: „Alexandru Lǎpușneanu”, „Capra cu trei iezi”, „Tândală și Păcală”, „Țiganii”, „Pe șesul Moldovei”, „Hanu Ancuței” și „Cetatea Neamțului”.
Maria Ventura a fost una dintre marile actrițe ale României, ce a interpretat în limbile franceză și română, cunoscută în țara noastră și sub numele de Mărioara Ventura, iar în Franța ca Marie Ventura, ce a avut o contribuție importantă în dezvoltarea teatrului românesc prin înfiinţarea ansamblului „Maria Ventura”, fiind prima femeie ce a pus în scenă o piesă la Teatrul Francez, din Paris.
Elena Cuza a fost soţia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, Prima Doamnă a Țării Românești, denumită de către popor „femeia blândă şi iubitoare de ţară”, ce a contribuit, cu modestie, la opera reformatoare a domnitorului, s-a implicat în multe acțiuni caritabile, s-a îngrijit de soarta orfanilor și a făcut presiuni pentru fondarea în 1862, la Cotroceni, a „Azilului Elena Doamna”.
Dimitrie Grecescu a fost un botanist și medic român, membru titular al Academiei Române, considerat întemeietor al botanicii medicale din România, autor al lucrărilor „Ierbarul florei României” și „Ierbarul european”.
Radu Tudoran a fost un scriitor și traducător român, autorul romanelor „Un port la răsărit” (1941), „Fiul risipitor” (1947), „Toate pânzele sus!” (1954) și „Maria și marea” (1973).
Nicolae Titulescu a fost un om politic, avocat şi profesor, cel mai important diplomat român, fost ministru de externe al ţării şi singurul român ce a ajuns preşedintele Ligii Naţiunilor, predecesoarea ONU, precum şi singurul reales în două mandate consecutive.
Gheorghe Marinescu a fost un medic român, profesor la Facultatea de Medicină din București, fondatorul şcolii româneşti de neurologie şi unul dintre cei mai mari savanţi ai medicinei mondiale.
Maria Cunțan a fost o poetă și traducătoare română, membră a „Societăţii Scriitorilor Români”, cunoscută și sub pseudonimele Liliac și Rim.
Ştefan Luchian a fost un pictor român, supranumit „poetul plastic al florilor", considerat primul pictor român modern.
Grigore Vasiliu Birlic a fost unul dintre cei mai mari actori români de comedie, ce a interpretat 13 personaje din opera lui Ion Luca Caragiale, peste 25 de roluri în filme și aproape 40 de roluri din dramaturgia română și în cea universală.
Mihai Eminescu a fost un poet, prozator și jurnalist român, supranumit „Luceafărul poeziei româneşti”.
Ion Luca Caragiale a fost un dramaturg, nuvelist, pamfletar, poet, scriitor, sufleur, revizor şcolar, copist, corector, registrator, director de teatru, comentator politic și ziarist român, George Călinescu considerându-l „cel important dramaturg al limbii și literaturii române, unul dintre cei mai mari scriitori ai acesteia și un reprezentant de seamă al umorului autohton.”
Alexandru Ioan Cuza a fost un om politic, primul domnitor al Principatelor Unite și cel care a pus bazele statului modern România, care prin alegerea sa ca domn al Moldovei la 5 ianuarie 1859 și al Țării Românești la 24 ianuarie 1859, a condus la înfăptuirea Unirii celor două principate române.
