(8 martie 1910 – 18 noiembrie 1992)
Radu Tudoran, născut Nicolae Bogza, a văzut lumina zilei la 8 martie 1910, în Blejoi și a fost un scriitor și traducător român, autorul romanelor „Un port la răsărit” (1941), „Fiul risipitor” (1947), „Toate pânzele sus!” (1954) și „Maria și marea” (1973).
A absolvit în 1930 Liceul Militar, în 1932 Școala Militară de Ofițeri de la Sibiu, iar în între anii 1932-1938, a lucrat ca ofițer al Armatei Române.
Datorită pasiunii pentru scris și călătorii, a renunțat la cariera militară, iar în 1938 a debutat în revista „Lumea romanească”, publicând un reportaj. În această perioadă își schimbă și numele literar în Radu Tudoran, pentru a nu sugera vreo legatură directă cu fratele său, scriitorul Geo Bogza.
În 1940 a publicat primul volum de nuvele intitulat „Orașul cu fete sărace”, iar în 1941 publică romanul „Un port la răsărit”, o frescă a Basarabiei și a portului Odesa, aflate sub controlul sovietic.
În 1947 a publicat romanul de dragoste „Fiul risipitor”, ce nu se definește prin acțiune sau poveste, ci prin detaliile și variațiunile sale care intrigă cititorii.
Supus cenzurii sovietice, scapă de închisoare, iar în 1954 publică romanul „Toate pânzele sus!”, socotit de unii critici drept „roman de consum”, scris cu mare talent narativ, influențat de pasiunea pentru aventură a lui Tudoran, ce a devenit aproape instantaneu un mare succes.
Deși intenția de-și construi o barcă nu s-a materializat, succesul romanului „Toate pânzele sus!” a fost răsunător, astfel că ambarcațiunea „Speranța”, așa cum intenționa să își numească vasul, a fost realizată în 1968 în șantierul naval din Tulcea, la comanda studioului cinematografic „București”, pentru ecranizarea romanului în 1976, în regia lui Mircea Muresan.
Radu Tudoran a fost unul dintre cei mai îndrăgiți prozatori români ai perioadei postbelice, iar datorită succesului de care s-au bucurat romanele sale, a depășit cifra de 1.500.000 de exemplare tipărite.
Ciclul de romane „Sfârșit de mileniu” relevă societatea româneasca din secolul al XX-lea, căruia i-a dedicat ultimii 20 de ani de viață.
Radu Tudoran s-a stins din viață la 18 noiembrie 1992.
Bibliografie:
- Coordonator Mircea Ghițulescu, „100 cei mai mari scriitori români”, editura Orizonturi (2022)
