George Enescu a compus „Poema română” în 1897, pe când avea doar 16 ani, în timp ce studia la Conservatorul din Paris. Lucrarea, Opus nr.1, este prima sa compoziție orchestrală, premiera având loc la Paris pe 6 februarie 1898, interpretată de prestigioasa Orchestră Colonne, sub bagheta lui Édouard Colonne, bucurându-se de un răsunător succes de public şi de presă.
Acest eveniment a marcat și prima sa apariție publică în calitate de compozitor, reprezentând un triumf timpuriu în cariera lui Enescu, fiind recompensat cu critici favorabile, fiindu-i apreciate stilul original și evocarea spiritului românesc, precum și, în ciuda vârstei fragede, maturitatea compozistică, unii recenzenți comparând „Poema română” cu lucrări ale unor maeștri consacrați.
După două luni de la prima audiție, „Poema română” a fost prezentată și la București, de data aceasta dirijor fiind George Enescu, crescându-i notorietatea.
„Poema română” este o suită simfonică bazată pe teme folclorice românești și se remarcă prin utilizarea melodiilor și ritmurilor populare românești, o orchestrație bogată și variată, includerea unui cor fără cuvinte, bocca chiusa, în spatele scenei și prin prezența Imnului Regal Român la finalul piesei, fiind considerată de către compozitorul Pascal Bentoiu drept cea dintâi lucrare românească amplă, care a reușit să se impună într-unul dintre marile centre muzicale ale lumii.
A fost dedicată Reginei Elisabeta a României, „Omagiu respectuos M.S. Regina României” fiind textul dedicației înscris pe frontispicul lucrării.
„Poema română” a fost esențială pentru lansarea internațională a lui Enescu și este o lucrare importantă a repertoriului clasic românesc. Din 1947 până la Revoluția din 1989, a fost interzisă din cauza includerii imnului regal. În 1990, dirijorul Horia Andreescu a reintrodus-o în repertoriu printr-un concert la Ateneul Român.
În prezent, „Poema română” este interpretată de numeroase filarmonici din țară și în concerte internaționale. Fragmentul final este folosit la ceremoniile regale de la Palatul Regal, Castelul Peleș și Palatul Elisabeta.
