Constantin Brâncuși – Personalitatea zilei

(19 februarie 1876 – 16 martie 1957)

Constantin Brâncuși s-a născut pe 19 februarie 1876, în satul Hobița, județul Gorj și a fost un sculptor român, considerat unul dintre cei mai importanți artiști ai secolului al XX-lea, un pionier al modernismului, un maestru al abstractizării, care prin stilul inovator a revoluționat arta sculpturii, eliminând detaliile inutile și căutând esența formelor, îmbinând în operele sale simplitatea artei populare româneşti cu rafinamentul avangardei pariziene, celebru pentru lucrările „Sărutul”, „Cumințenia pământului”, „Măiastra”, „Domnișoara Pogany”, „Coloana Infinitului”, „Pasărea în spațiu”, „Masa tăcerii” și „Poarta sărutului”.
Născut într-o familie de țărani simpli, primele două clase primare le-a urmat la Peștișani, iar clasele a treia și a patra la Brădiceni. La vârsta de nouă ani a rămas orfan de tată, iar la 11 ani a fugit pentru prima dată de acasă, în Târgu Jiu, unde s-a angajat ca vopsitor de lână. La 13 ani a plecat la Craiova, unde s-a angajat ca spălător de vase, ulterior lucrând în cârciuma lui Ioan Zamfirescu.
Încă din copilărie a fost pasionat de sculptură, manifestând un talent deosebit pentru lucrul cu lemnul. La 17 ani, în urma unui pariu, și-a demonstrat talentul și a sculptat dintr-o ladă de lemn, în doar două săptămâni, o vioară, încercată chiar de către Mihalache Lăutarul. Impresionat de talentul lui Brâncuși, deoarece avea doar patru clase primare, Ioan Zamfirescu i-a plătit profesori particulari, iar acesta a dat examenele, în particular, pentru echivalarea a încă trei clase.
La vârsta de 18 ani, Constantin Brâncuși s-a înscris la Şcoala de Arte şi Meserii din Craiova, specializându-se în sculptura lemnului, iar din 1898 a urmat cursurile Şcolii Naţionale de Arte Frumoase din Bucureşti, în timpul studenției câștigând mai multe premii.
Atras de viziunea artistică a sculptorului Auguste Rodin, în 1904 a plecat la Paris, pe jos, trecând prin Budapesta, Viena, München, Zürich şi Basel, unde a vizitat muzeele şi atelierele mai multor pictori şi sculptori.
Ajuns la Paris, a cunoscut foamea, boala și greutăţile traiului de zi cu zi, lucrând, la început, ca spălător de vase în restaurante. În 1905, primind o bursă din partea statului român, a studiat la École Nationale Supérieure des Beaux-Arts, iar în 1907, a lucrat pentru câteva luni în atelierul lui Auguste Rodin, ce i-a propus să rămână alături de el, însă simțind că trebuie să-și creeze propriul drum, a părăsit atelierul, spunând celebra frază: „Maestre, la umbra copacilor falnici nu creşte nimic.”
Stabilit la Paris, Constantin Brâncuși a început să creeze opere ce se îndepărtau de stilul realist al epocii, explorând forme pure, aproape abstracte, inspirate din mitologia, tradiția și folclorul românesc, sculptând în lemn, bronz și murmură.
Primele trei mari opere ale sale sunt „Rugăciunea”, (1907), reprezentând o tânără care îngenunchează, „Sărutul”, (1907-1908), cei doi îndrăgostiți într-o îmbrățișare eternă, considerată prima sculptură modernă din lume și „Cuminţenia Pământului” (1907), o femeie mică, dezbrăcată, care stă așezată cu genunchii strânși și cu brațele împreunate sub sâni, considerată parte din Tezaurul Patrimoniului Cultural Național.
În 1927, Constantin Brâncuși călătorind în Statele Unite pentru a-și prezenta operele la galeria Brummer din New York, sculptura „Pasărea în spațiu” a fost considerată drept o piesă de duzină şi nu o operă de artă, obligându-l pe Brâncuși să plătească 210 dolari taxă vamală. După achitarea taxei, a dat în judecată Vama SUA, iar câștigarea procesul a condus la schimbarea legilor privind importul operelor de artă.
În 1935, lui Constantin Brâncuși i s-a propus să realizeze la Târgu Jiu un monument în memoria eroilor căzuţi în Primul Război Mondial, astfel, folosind piatra obţinută de la carierele din Pietroasa, Ruşchiţa şi Baciu, au luat naștere „Poarta Sărutului”, sculptură monumentală ce marchează trecerea dintre două lumi, „Aleea Scaunelor”, „Masa Tăcerii”, ce simbolizează ultima masă a eroilor căzuți în război și „Coloana Infinitului”, o capodoperă a artei moderne, formată dintr-o succesiune de module romboidale.
Denumit „Titanul” și „părintele sculpturii moderne”, Constantin Brâncuși a fost un creator genial, recunoscut de întreaga planetă, opera sa influențând profund dezvoltarea artei abstracte, fiind un precursor al minimalismului și al artei conceptuale, lucrările sale putând fi admirate în muzee și colecții prestigioase din întreaga lume, precum Muzeul de Artă Modernă din New York și Centrul Pompidou din Paris.
În 1951, Constantin Brâncuși a vrut să doneze statului român 200 de lucrări și atelierul său din Paris, însă oferta lui a fost refuzată pe motiv că operele sale nu au nicio valoare.
Constantin Brâncuşi s-a stins din viață pe 16 martie 1957 și este înmormântat în cimitirul Montparnasse din Paris.