(10 februarie 1890 – 30 mai 1960)
Boris Leonidovici Pasternak s-a născut pe 10 februarie 1890, în Moscova și a fost un renumit poet și scriitor rus, laureat în 1958 al Premiului Nobel pentru Literatură, celebru pentru romanul „Doctor Jivago” (1957).
Născut într-o familie de artiști, tatăl său fiind un pictor și ilustrator al lucrărilor lui Tolstoi, iar mama sa o pianistă cunoscută, a crescut într-un mediu rafinat, din copilărie făcând cunoștință cu elita intelectuală și artistică a epocii, printre oaspeții frecvenți ai familiei numărându-se Tolstoi, Rahmaninov, Skriabin, Verhaeren si Rilke.
Pasionat de muzică, între 1904 și 1910 a studiat compoziția, iar sub influenta compozitorului Skriabin, în 1910 s-a înscris la Conservatorul din Moscova, însă pentru că i-a lipsit încrederea în sine, la scurt timp a renunțat.
Între 1909 și 1913 a studiat filozofia la Universitatea din Moscova, perioadă în care a început să frecventeze cenaclurile literare, având și primele încercări de traducere a poeziilor lui Rilke.
S-a înscris la Universitatea din Marburg pentru a studia filozofia kantiană, însă după numai patru luni, s-a întors în Rusia, hotărându-se să se dedice literaturii.
Influențat de simbolism și de curentele moderniste din literatura rusă, a debutat ca poet în 1911, publicând în almanahul grupării „Lirika”. În 1914 a publicat primul său volum de versuri, „Geamănul din nori”, urmat de volumul „Pe deasupra barierelor” (1917), ce nu s-au bucurat de succes, trecând neobservate.
În timpul Primului Război Mondial, Boris Pasternak a fost descalificat fizic pentru serviciul militar, lucrând într-o fabrică chimică din Urali, iar după Revoluție, a lucrat în biblioteca Comisariatului Sovietic al Educației.
În 1922 a publicat volumul de versuri „Sora mea, viața”, urmat de volumul „Teme și variațiuni” (1923), ce s-au bucurat de un mare succes, asigurându-i un loc printre scriitorii contemporani ruși.
De-a lungul anilor ’20 și ’30, reputația lui Boris Pasternak s-a consolidat, fiind perceput drept unul dintre liderii generației sale literare. A publicat „Copilăria lui Luvers”, o colecție de patru nuvele, dar și poemele „Înalta maladie” (1924), ce descrie revoluția rusă din 1905, la care Pasternak a asistat ca martor al evenimentelor, „Anul nouă sute cinci” (1925 – 1926) și „Locotenentul Schmidt” (1926 – 1927), care i-au adus recunoașterea oficială.
Începând cu 1937, atacurile politice la adresa lui Boris Pasternak au devenit tot mai numeroase, întețindu-se și mai mult după izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, în 1948, întregul lot de „Opere alese” ale sale a fost dat la topit.
În 1957 a finalizat romanul „Doctor Jivago”, o epopee despre rătăcire și izolare spirituală în contextul Revoluției Ruse, ce prezintă povestea de dragoste dintre Iuri Jivago și Lara Antipova, o relație ce simbolizează fragilitatea umană, combinând realismul cu o viziune filozofică asupra vieții. Deoarece romanul a fost interzis în Uniunea Sovietică, acesta a fost publicat în 1957, în Italia, bucurându-se de un succes imens.
După ce a fost nominalizat de șapte ori, în 1958 Boris Pasternak a fost distins cu Premiul Nobel „pentru deosebita măiestrie atinsă în poezia lirică contemporană, precum și în domeniul marilor tradiții epice rusești”, în special pentru romanul „Doctor Jivago”. Deoarece romanul său era interzis în URSS, regimul sovietic considerând câștigarea acestui premiu o mare ofensă politică, Pasternak a fost constrâns să renunțe de „bună voie” la Premiul Nobel. Ulterior, autoritățile ruse l-au supus unei campanii intense de denigrare și a fost exclus din Uniunea scriitorilor. Abia după 1987, odată cu reformele lui Mihail Gorbaciov, Pasternak a fost reabilitat, iar romanul „Doctor Jivago” a fost publicat oficial în Uniunea Sovietică.
Figură literară de excepție, un poet de o sensibilitate rară și un romancier care a reușit să surprindă complexitatea sufletului uman, Pasternak, deși persecutat, a triumfat asupra cenzurii, astăzi fiind recunoscut drept unul dintre cei mai mari scriitori ai secolului al XX-lea.
Boris Pasternak s-a stins din viață la 30 mai 1960.
