(26 februarie 1802 – 22 mai 1885)
Victor Hugo s-a născut în 26 februarie 1802, în Besançon, Franța, în plină campanie napoleoniană, și a fost un poet, dramaturg și romancier francez.
Hugo studiază la liceul Louis le Grand din Paris și debutează în 1822 cu placheta de poeme „Diverse ode și poezii”, care îi asigură o stipendie regală de 2000 de franci. În 1830, pune în scenă piesa „Hernani” și devine în mod oficial purtătorul de stindard al romantismului, susținut de Gautier, Nerval și Dumas. Ulterior publică mai multe piese de teatru, romanul „Notre-Dame de Paris” și poezie. În 1838 apare capodopera lui romantica „Ruy Blas”. La vârsta de 39 de ani Hugo era deja celebru, iar în 1941 acesta primește un fotoliu la Academia Franceză. Fară a abandona literatura, intră în politică, iar în 1845 este numit Pair al Franței, afirmându-și vederile de republican. În 1848 este ales în Adunarea Constituantă, însă atacă regimul lui Ludovic-Napoleon și se opune vehement loviturii de stat din decembrie 1851, urcând pe baricade, fapte ce îi atrag un exil de două decenii. La Bruxelles publică „Napoleon cel mic” și e obligat să parăsească Belgia. Se refugiază pe insula Jersey, iar apoi se stabileste pe insula vecină, Guernsey, unde își cumpără o casă cu banii din drepturile de autor de la volumele de poezii „Contemplațiile”. Izolarea îi dă prilejul să scrie „Istoria unei crime”, „Pedepsele”, „Legenda secolelor” și mai ales romanele „Mizerabilii”, care este una dintre cele mai citite cărți ale lumii, „Oamenii mării” și „Omul care râde”. Hugo se întoarce în Franța abia dupa înfrângerea de la Sedan din septembrie 1870 și a fost întâmpinat la gară de o mulțime entuziastă. Din februarie 1871 devine deputat și dezaprobă insurecția comunarzilor, însă susține abolirea pedepsei cu moartea. În 1876 este ales senator, iar în 1882, la vârsta de 80 de ani, este sărbătorit ca un erou, 600 000 de oameni trecând prin fața casei sale de pe Avenue d’Eylau.
În 22 mai 1885, Victor Hugo se stinge din viață și este înmormântat în Panthéon, la Paris, având parte de funeralii grandioase la care participă 2 000 000 de francezi.
Cu trei zile inainte, scrie ultimele sale cuvinte: „Aimer, c’est agir” însemnând „A iubi înseamnă a acționa”.
