(2 noiembrie 1815 – 8 decembrie 1864)
George Boole s-a născut la 2 noiembrie 1815, în Lincoln și a fost un matematician, logician și filozof britanic, creatorul logicii matematice moderne, denumită ulterior algebra booleană, revoluționând matematica și punând bazele informaticii moderne, esențială în programare.
Născut în familia unui simplu comerciant, primele lecții de matematică le-a primit de la tatăl său, ulterior urmând cursurile școlii primare din localitate. A fost autodidact în studiul matematicii și al limbilor moderne, iar de la vârsta de 16 ani, a fost nevoit să își întrețină familia, ocupând un post de profesor debutant la o școală din Doncaster.
La 20 ani, George Boole și-a înființat cu succes propria școală în Lincoln, iar mai târziu a condus un internat în aceeași localitate, devenind un membru activ al comunității sale.
Începând cu 1841, Boole a început colaborarea cu publicația „Cambridge Mathematical Journal”, scriind diverse articole de matematică, fiind apreciat pentru abordarea sa inovatoare. În 1844, pentru lucrarea „On a General Method of Analysis” – „Despre o metodă generală de analiză”, unde a dezvoltat posibilitatea în care metodele de algebră și de calcul ar putea fi combinate, a fost recompensat cu medalia de aur pentru matematică a Societății Regale.
Încrezător în raționamentul pe care îl obținuse din investigațiile sale matematice, în 1847 a publicat un pamflet „The Mathematical Analysis of Logic” – „Analiza matematică a logicii”, în care a susținut că logica ar trebui tratată ca o știință matematică, câștigând, astfel, admirația logicianului englez Augustus De Morgan. Deși nu avea studii universitare, în 1849 a fost numit profesor de matematică la „Queen’s College”, din Cork, ulterior „University College Cork”, continuându-și cercetările în matematică.
În 1853 a publicat „An Investigation of the Laws of Thought” – „O investigație asupra legilor gândirii”, unde a formulat ideile despre algebra logică, prezentând conceptele de bază care definesc logica binară, folosind variabile și operatori logici.
Prin reducerea la un simbolism logic, Booole a creat o algebră ușor de înțeles, denumită ulterior algebră booleană, ce cuprinde calculul claselor, calculul propozițiilor și calculul relațiilor.
George Boole a introdus sistemul de logică binară, în care variabilele iau doar două valori, respectiv, adevărat sau fals (1 sau 0). El a folosit operații precum „AND”, „OR” și „NOT” pentru a combina sau modifica aceste valori, stabilind principiile de bază ale circuitelor logice folosite astăzi în toate sistemele electronice.
Prin lucrările sale, George Boole a propus că logica nu trebuie să fie doar un subiect filozofic, ci poate fi tratată prin concepte și formule matematice, lucru ce a deschis calea către o abordare sistematică și rațională a gândirii logice.
Algebra booleană este considerată coloana vertebrală a computerelor moderne. Toate circuitele digitale, inclusiv cele din procesoare, memorii și dispozitive de stocare, se bazează pe logica binară introdusă de Boole.
Simplitatea conceptului său de variabile binare, care iau valori de adevărat sau fals, a fost o realizare extraordinară pentru un matematician din secolul al XIX-lea. Sistemul creat de Boole este unic, deoarece poate fi aplicat nu doar în matematică și logică, ci în orice domeniu în care se poate reduce complexitatea gândirii la valori binare.
Boole a publicat peste 50 de articole de specialitate și două tratate sistematice, „Tratat de ecuații diferențiale” și „Tratat de calcul al diferențelor finite”, aducând contribuții la teoria ecuațiilor diferențiale liniare și la studiul sumei reziduurilor unei funcții raționale.
În onoarea sa, Universitatea din Cork a fost redenumită Universitatea „George Boole”, fiind înființat și un institut dedicat matematicii și informaticii.
George Boole s-a stins din viață la 8 decembrie 1864.
