(1400 – 3 februarie 1468)
Johannes Gutenberg, pe numele real Johannes Gensfleisch zur Laden zum Gutenberg, s-a născut în 1400, în Mainz și a fost un metalurgist, bijutier și tipograf german, inventatorul unei noi metode de tipărire cu caractere mobile și cerneluri pe bază de ulei care permiteau un transfer bun pe pergament sau hârtie, folosită pentru a crea una dintre primele cărţi tipărite din Occident, „Biblia cu 42 de rânduri”, cunoscută ca „Biblia lui Gutenberg”. Presa tipografică a lui Gutenberg este considerată o invenție care a schimbat istoria, făcând cărțile accesibile și inaugurând o „revoluție a informației”, datorându-i-se și apariţia primei tipografii din Europa, din jurul anilor 1440-1450.
Nu se cunoaște cu exactitate anul său de naștere, însă de obicei, este atribuit anul 1400, iar ca zi de naștere este considerată 24 iunie, ziua sărbătorii Sfântului Ioan Botezătorul, unde conform tradiției, copiii din acea vreme erau adesea numiți după patronul nașterii lor.
Johannes Gutenberg a fost fiul unui negustor, descendent al unei familii de patricieni bogaţi, aurari şi care băteau monedă. Nu se cunosc multe informații cu privire la educația primită în copilărie, însă în anul 1418, ar fi fost înscris la Universitatea din Erfurt, unde ar fi studiat arta bijuteriei, cunoscând bine limbile germană şi latină.
Devenit metalurgist și bijutier, Gutenberg a fost fascinat de tehnologia tipăririi, întrucât în China existau deja câteva biblioteci care deţineau zeci de mii de cărţi tipărite, iar chinezul Bi Sheng inventase deja, în 1040, prima tehnologie de tipărire cu caractere mobile, din lume.
În Europa medievală, cărţile erau făcute din pergament, cunoscut sub numele de „velum” sau din piele de viţel, iar hârtia sau papirusul, erau considerate „necreştine”, deoarece erau folosite de scriitorii păgâni şi de către „barbarii” musulmani, cărţile fiind fie copiate de mână şi ilustrate, fie tipărite prin xilografie, pe lemn.
Deoarece cererea de cărţi era mare în rândul nobilimii și a clasei medii alfabetizate, oricine ar fi reuşit să fabrice cărţi de înaltă calitate, cu tiraj ridicat, ar fi putut deveni destul de bogat.
Johannes Gutenberg ar fi construit presa tipografică în urma îmbinării tehnicii de la presele de vin şi ulei ale vremii, iar primele litere le-a confecționat din lemn, însă calitatea tipăririi era slabă.
Descoperind o modalitate de a fabrica fiecare literă în parte, dintr-un aliaj de plumb, bismut şi antimoniu, material solid care permitea refolosirea şi reaşezarea în funcţie de text, a reușit să adapteze cerneala de tipărire, pe bază de ulei, pentru litere metalice, creând un nou tip de presă tipografică.
Primele experimente de tipărire le-a realizat în 1445, când a tipărit un fragment din Cartea sibilelor, însă forma literelor era rudimentară. După ce forma literelor a căpătat contur, iar tehnica tipografică s-a perfecţionat, ştiind că invenția sa va fi profitabilă, Gutenberg şi-a asigurat un împrumut de la un om de afaceri local, Johann Fust, înființând o tipografie într-o clădire din partea veche a oraşului Mainz.
Biserica avea nevoie de Biblii pentru catedrale şi lăcaşuri de cult, astfel că la 23 februarie 1455, Gutenberg a tipărit prima Biblie, cunoscută drept „Biblia cu 42 de rânduri”, lucrare ce a însumat 2.500.000 de semne tipografice, cu un total de 1.282 de pagini, în două volume, iar pentru tipărirea ei au fost necesare 290 de caractere tipografice gotice diferite, cu ornamente pe fiecare pagină, fiind tipărită cu 42 de rânduri spaţiate egal pe pagină, ceea ce uşura citirea.
La scurt timp, Johann Fust i-a solicitat rambursarea banilor, Johannes Gutenberg fiind nevoit să-i cedeze acestuia toate uneltele şi jumătate din Bibliile tipărite, iar ajutat de Peter Schöffer, ce fusese calfa lui Gutenberg, a dus la bun sfârşit tipărirea celor 180 de exemplare ale „Bibliei cu 42 de rânduri”.
În 1465, realizarea lui Johannes Gutenberg a fost recunoscută de Arhiepiscopul Adolph von Nassau, care i-a acordat titlul de nobil de curte şi o alocaţie anuală.
Invenția lui Gutenberg a permis distribuirea în masă a cuvântului tipărit pentru prima dată, presa tipografică favorizând o revoluție a informației și răspândirea în masă, fără precedent, a literaturii pe întreg continentul, având un impact profund asupra dezvoltării Renașterii, reformelor și mișcărilor umaniste.
Johannes Gutenberg s-a stins din viață la 3 februarie 1468, într-o mare sărăcie.
