Ivan Patzaichin

(26 noiembrie 1949 – 5 septembrie 2021)

Ivan Patzaichin s-a născut la 26 noiembrie 1949, în satul Mila 23, din com. Crișan, județul Tulcea, în România și a fost un canoist român, de etnie lipoveană, cvadruplu laureat cu aur și triplu laureat cu argint la Jocurile Olimpice de vară din anii 1968, 1972, 1980 și 1984, antrenor, iar după 2010 a devenit antreprenor social preocupat de promovarea sportului, mișcării în aer liber și a ecoturismului.

Ivan Patzaichin a fost o legendă mondială a sportului, ce a rămas în memoria colectivă drept copilul amărât al Deltei care, prin muncă, a devenit campion mondial. A câştigat peste 40 de titluri de campion naţional şi peste 30 de titluri de campion balcanic, a devenit campion european în 1969, iar la Mondiale, a cucerit de opt ori medalia de aur, de patru ori pe cea de argint şi de zece ori pe cea de bronz.

Cele mai importante rezultate le-a obțin la Jocurile Olimpice, fiind prezent, între anii 1968-1984, la cinci ediţii consecutive, reușind să cucerească de patru ori aurul olimpic, la Mexic (1968), Munchen (1972), Moscova (1980) şi Los Angeles (1984), şi de trei ori medalia de argint în 1972, 1980 şi 1984.

Datorită numărului imens de medaliilor câștigate, Ivan Patzaichin este cel mai decorat canoist român din toate timpurile. În 1990, a fost recompensat cu Ordinul Olimpic, iar în 2006, într-un sondaj realizat la nivel național, a fost inclus pe lista celor 100 cei mai importanți români ai tuturor timpurilor.

Copilărie

Ivan Patzaichin, s-a născut la 26 noiembrie 1949, în satul Mila 23, iar părinții săi, Vicol și Alexandra, i-au pus numele Ivan, deoarece în ziua când s-a născut, în localitatea natală, era sărbătorit hramul bisericii lipovene „Sf. Ioan Gură de Aur”. Tatăl său a fost pescar, iar mama sa a fost croitoreasă, în copilărie, Ivan ajutându-și mama, din postură de manechin, stând nemișcat pe perioada cât mama sa proba hainele.

Bunicul său, Perfil, înţeleptul satului, la care toată lumea din localitate venea să se consulte, a fost un personaj central al copilăriei viitorului canoist, relația dintre ei fiind extraordinară, Ivan povestind că și pe podium se gândea la acesta.

Ivan Patzaichin povestea că „Viața la Mila 23 era simplă și dură, adică grea. Pe ulițele acelui sat din deltă am învățat, cred eu, cea mai importantă lecție, respectul. Fiind o comunitate mică, oamenii se salutau ori de câte ori se întâlneau. Copiii erau crescuți în acest spirit.

Am înțeles că pentru a fi respectat și pentru a fi luat în serios, trebuie, la rândul tău, să fii respectuos, să asculți și să înțelegi pe fiecare în parte, dacă vrei să fii la rândul tău ajutat. Bazându-mă pe aceste legi nescrise, în fond banale, am ajuns să-mi formez un caracter cu care mă mândresc și astăzi”,

De la vârsta de 16 ani, Ivan Patzaichin a fost încadrat ca ajutor de pescar, post din care-l ajuta pe tatăl său, trăgând la ramele lotcii cu care pescuia împreună, în acest fel, antrenându-și braţele. Inspirat de bunicul său, dar și după ce a urmărit o emisiune de televiziune cu cei doi canoiști din satul său, Vicol Calabiciov și Serghei Covaliov, care tocmai câștigaseră titlul mondial la dublu, în 1966, a decis să urmeze o carieră în canotaj.

Cariera la Clubul Dinamo

În martie 1967, la vârsta de 17 ani, la recomandarea unor consăteni, Vicol Calabiciov și Serghei Covaliov, oameni ai Deltei, medaliați internațional la kaiac-canoe, Ivan Patzaichin a ajuns la Clubul Sportiv Dinamo Bucuresti, pentru a da probe la sectia de kaiac-canoe.

După ce a trecut probele, dar și ambiționat de performanțele consătenilor săi, a început să practice acest sport, pregătindu-se pe lacul Snagov. Timp de 43 de ani a fost legitimat la Clubul Sportiv Dinamo București, dintre care 18 ani ca sportiv și 25 de ani ca antrenor al lotului olimpic.

Venit în București pentru a face sport de performanță, după numai un an și jumătate, Ivan Patzaichin a devenit campion național în probele de individual 500 m și 1000 m, la Campionatul Republican de kaiac-canoe Seniori, ajungând să fie inclus în lotul național pentru Jocurile Olimpice din Mexic, din 1968.

Cariera olimpică

Anul 1968 a reprezentat pentru Ivan Patzaichin primul succes mondial, câștigând, alături de Serghei Covaliov, prima medalie olimpică de aur la Jocurile Olimpice din Mexic, în proba de canoe dublu, la 1000 m.

Ivan Patzaichin a intrat in istoria sportului drept „Campionul cu pagaia rupta”. La Jocurilor Olimpice de la Munchen, din 1972, în timp ce participa la calificările pentru proba sa preferată, cea de 1000 m, C1 – 1000 m, la puţin timp după start, după 2-3 metri, lui Ivan i s-a rupt pagaia. Campionul român a semnalat acest lucru ridicând-o în aer.

Dacă un astfel de incident s-ar fi petrecut în primii 30 de metri, regulamentul prevedea întreruperea cursei și reluarea acesteia. Organizatorii n-au observat pagaia ruptă, sau cum a spus Patzaichin mai târziu „organizatorii s-au făcut că nu observă”, fiind nevoit să vâslească în continuare, cu un ciot.

A finalizat cursa cu o întârziere de aproximativ trei minute față de primul sosit, în aplauzele publicului, spunând în spirit de glumă că „ăia își făcuseră și dușurile până când am ajuns eu.”

În urma acestei curse cu pagaia ruptă, Patzaichin a fost descalificat pentru abandon, însă în urma contestației realizate de conducerea delegației României, a intrat în recalificări, iar apoi a câștigat toate cursele, respectiv. recalificările, semifinala și finala, obținând în proba de 1000 de metri, aurul Olimpic, dominând complet cursa din finală.

Totodată, Ivan Patzaichin împreună cu Serghei Covaliov, au concurat și în cursa de canoe-dublu la 1000 de metri, C2 – 1000 m, obținând medalia de argint, clasându-se pe locul doi, la doar 0,03 secunde în spatele câștigătorilor.

Singura ediție a jocurilor olimpice la care nu a luat nici-o medalie a fost cea de la Jocurile Olimpice de la Montreal, din 1976, unde, relata Patzaichin cu mândrie, „Nadia a fost simbolul”.

La Montreal, Patzaichin nu a câștigat nimic deoarece s-a speriat de avansul prea mare pe care-l avea în fața competitorilor săi, acesta mărturisind că „eram prea în față și m-am pierdut. Nu știam unde îmi sunt adversarii. Aveam avansul prea mare, m-am blocat și am abandonat cursa.”

La ediția Jocurilor Olimpice de la Moscova, din 1980, în cursa de canoe-dublu de 1000 de metri, C2 1000 m,  Ivan Patzaichin a concurat împreună cu Toma Simionov. Chiar dacă aceștia se antrenau împreună de doar două săptămâni, au reușit să câștige medalia de aur.

Tot la această ediția a Jocurilor Olimpice, în cursa de canoe-dublu de 500 de metri, C2 500 m, Ivan Patzaichin a concurat împreună cu Petre Capusta, obținând medalia de argint.

La conferința de presă pe care a avut-o după finalizarea curselor, Ivan Patzaichin, chiar dacă cunoștea foarte bine limba rusă, acesta fiind prima limbă vorbită de el, abia din clasa a patra începând să vorbească limba română, a cerut un traducător, Patzaichin vorbind doar în limba română, precizând că așa era normal și așa simțea, supărându-i pe organizatori.

La ediția Jocurilor Olimpice de la Los Angeles, în cursa de canoe-dublu de 1000 de metri, C2 1000 m, Ivan Patzaichin a concurat împreună cu Toma Simionov, câștigat medalia de aur, iar în cursa de canoe-dublu de 500 de metri, C2 500 m, a câștigat medalia de argint.

Cariera de antrenor

După ce şi-a încheiat cariera de sportiv de performanță, în 1985 Ivan Patzaichin a devenit antrenor la clubul Dinamo Bucureşti, iar între anii 1993 – 2009, a fost coordonatorul lotului olimpic de kaiac-canoe al României.

Ivan Patzaichin a participat cu elevii săi la cinci ediții ale Jocurilor Olimpice de Vară, din Barcelona (1992), Atlanta (1996), Sydney (2000), Atena (2004) și Beijing (2008), elevii săi cucerind peste 150 de medalii la Jocurile Olimpice, Campionatele Mondiale şi Campionatele Europene, fiind unul dintre antrenorii de top la nivel mondial.

Cea mai mare satisfacție a lui Ivan Patzaichin, din postura de antrenor, a avut-o la ediția Jocurilor Olimpice de la Sydney, din 2000, când elevii săi, Florin Popescu si Mitică Pricop au devenit campioni olimpici în cursa de canoe-dublu de 1000 de metri, C2 1000 m, întrerupând, astfel, șirul de 16 ani fără aur olimpic pentru România, în această probă.

Până în anul 2000, ultimii sportivi care au mai urcat pe prima treapta a podiumului olimpic la proba C2 – 1000 m, au fost Ivan Patzaichin si Toma Simionov, la Jocurile Olimpice de la Los Angeles, din 1994. Tandemul Popescu – Pricop, la ediția Jocurilor Olimpice de la Sydney, din 2000, a cucerit și medalia de bronz, în proba de dublu de 500 de metri, C2 – 500 m.

Distincții primite

În 1968, Ivan Patzaichin a primit titlul de Maestru Emerit al Sportului, în 1982 pe cel de Maestru International al Sportului, iar în 1991 pe cel de Antrenor Emerit. În 1990, președintele Comitetului International Olimpic (CIO), Juan Antonio Samaranch, i-a conferit Ordinul Olimpic de argint.

În 2000, Ivan Patzaichin a primit Ordinul Național „Serviciul Credincios” în grad de ofițer, iar în 2008 a primit Ordinul „Meritul Sportiv” clasa I . La data de 1 decembrie 2004, col.(r) Ivan Patzaichin, din cadrul Ministerul Administrației și Internelor (MAI), a fost înaintat la gradul de general de brigadă, cu o stea.

În 2010, Ivan Patzaichin, a fost distins cu Decorația Regală „Nihil Sine Deo”, prin ordinul Majestății Sale Regelui Mihai I, Șeful Casei Regale a României.

În 2019, pe 26 noiembrie, Ivan Patzaichin a primit cea mai înaltă distincție a statului român, respectiv, Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler. Tot în același an, a primit și cea mai înaltă ​distincţie a Comitetului Olimpic și Sportiv Român, respectiv, „Colanul de Aur”.

Ivan Patzaichin a fost decorat cu titlul de Cetățean de onoare al localităților Mila 23, Tulcea și București.

În 2002, în fața intrării principale a stadionului „Dinamo”, din Șoseaua Ștefan cel Mare, a fost dezvelită, în semn de mulțumire și apreciere față de bogata carieră a marelui sportiv, statuia lui Ivan Patzaichin, sportivul, în modestia lui, fiind singura persoană ce s-a opus ridicării monumentului.

Marele campion Ivan Patzaichin a fost unul dintre puţinii sportivi români care au avut o astfel recunoaştere în timpul vieţii.

În 2012, Ivan Patzaichin a fost transformat de către Alex Talambă și George Drăgan, într-un erou de benzi desenate, în volumul „Mila 23”, ce s-a bucurat de un mare succes.

Viața personală

Din 1976, Ivan Patzaichin  a fost căsătorit cu Georgiana, iar în 1977 a devenit tată, născându-se fiica sa, Ivona.

Retragerea din viața sportivă

În momentul în care a încheiat activitatea sportivă, Ivan Patzaichin  a înființat Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23″, dezvoltând proiectul  „Rowmania”, o campanie națională de promovare a patrimoniului local prin descoperirea peisajelor naturale din România și prin promovarea mișcării în aer liber.

Asociația „Ivan Patzaichin – Mila 23” a inițiat și Festivalul Internațional al Bărcilor cu Vâsle, organizat în fiecare început de toamnă, la Tulcea. Orașul găzduiește acest eveniment major încă din 2011, și contribuie, astfel, la promovarea potențialului turistic și al atracțiilor naturale și culturale ale acestei zonei.

Rowmania FEST include:

Competiția pescărească Ivan Patzaichin: ce se desfășoară pe Dunăre, pe un traseu în amonte și în aval, aliniind la start între 15 și 20 de echipaje de pescari ambițioși din localitățile Deltei, care se întrec într-o cursă încinsă pentru primul loc.

Competițiile sportive de triatlon: formate din trei etape sportive, respectiv, înot, ciclism și alergare. La Tulcea, triatlonul unește trei competiții majore: campionatul național, proba MiniTRI a competiției Delta Rowmania Triathlon și campionatul european de juniori, ETU.

Întâmpinarea sportivilor TID: care are o tradiție de peste 60 de ani, momentul culminant al festivalului fiind reprezentat de un traseu de aproximativ 2500 de km, parcurs între lunile iunie – septembrie de către aproximativ 100 de pasionați de canoe și bărci cu vâsle.

Traseul se desfășoară pe fluviul Dunărea și pornește din Munții Pădurea Neagră, din Germania, până la vărsarea brațului Sfântu Gheorghe în Marea Neagră.

Natură, cultură și artă: Rowmânia FEST găzduiește dezbateri și conferințe pe teme de dezvoltare locală, momente muzicale tradiționale, spectacole de fanfară, proiecții de film, expoziții de fotografie pe teme apropiate Deltei și Târgul Artizan Eco Delta, deschis pe Faleză, oferind publicului șansa de a arunca o privire asupra tradițiilor vechi și noi din Deltă, de la meșteșuguri și produse alimentare, la proiecte ale ONG-urilor active în județul Tulcea.

Concerte Rock‘n’Row: sunt organizate la Tulcea, concerte de muzică rock care zguduie Faleza în fiecare dintre cele trei seri de festival.  

În 9 ediții de Rowmania FEST, festivalul a adunat 35 de competiții sportive, 4000 de concurenți, 9 dezbateri, 62 de formații și peste 140.000 de participanți.

Ultimii ani din viață

În aprilie 2021, Ivan Patzaichin  a fost diagnosticat cu o formă de cancer la stomac, iar din cauza faptului că boala s-a răspândit foarte repede, afectându-i toate organele interne, în ultimele trei luni din viață, a fost internat la spitalul „Elias”, din București. În ziua de 5 septembrie 2021, Ivan Patzaichin s-a stins din viață.

Trupul neînsuflețit al acestuia a fost înmormântat în cimitirul Bellu, din București, în prezenţa a sute de oameni care au vrut să îşi ia la revedere de la un mare sportiv. Sicriul acestuia a fost purtat pe umeri de militari ai gărzii de onoare, care au tras trei salve în momentul în care sicriul a fost coborât în mormânt.

Palmaresul lui Ivan Patzaichin:

De-a lungul carierei, Ivan Patzaichin a câștigat 22 de titluri la 11 ediții ale Campionatelor Mondiale din Copenhaga (1970), Belgrad (1971, 1975, 1978 și 1982), Tampere (1973 și 1983), Mexico (1974), Sofia (1977), Duisburg (1979) și Nottingham (1981).

A cucerit 8 medalii de aur: C2 1000 m, 1970; C1 1000 m, 1973; C1 1000 m, 1977; C1 10000 m, 1978; C2 500 m, 1979; C2 1000 m, 1981; C2 10000 m, 1982; și C2 1000 m, 1983.

A cucerit 4 medalii de argint: C2 1000 m, 1971; C1 1000 m, 1975; C 2 10000 m, 1981; și C 2 10000 m, 1983.

A cucerit 10 medalii de bronz: C1 500 m, 1971; C1 500 m, 1973; C1 500 m, 1974; C1 1000 m, 1974; C1 10000 m, 1974; C1 10000 m, 1977; C1 1000 m, 1978; C1 10000 m, 1979; C1 1000 m, 1979; și C2 1000 m, 1982.

Ivan Patzaichin a reușit să câștige o singură medalie de aur la Campionatele Europene din 1969 de la Moscova, în proba de canoe dublu, 1000 m, C2-1000 m, însă după această ediție, Campionatele Europene au fost suspendate până în anul 1997.

• A fost cvadruplu campion olimpic. Medaliile fiind cucerite la patru ediții diferite ale Jocurilor Olimpice, din 1968, 1972, 1980 și 1984.
• La edițiile Jocurilor Olimpice din anul 1972, 1980 și 1984 a cucerit trei medalii de argint.
• Ocupă locul 3 all-time în România într-un clasament pe medalii câștigate la Jocurile Olimpice, după Nadia Comăneci, ce a câștigat 9 medalii și Elisabeta Lipă, ce a câștigat 8 medalii.
• A câștigat 22 de medalii la Campionatele Mondiale, dintre care 8 au fost de aur.
• A primit Colanul de platină din partea CIO, cea mai înaltă distincție acordată unui sportiv.
• A fost prezent la 10 ediții ale Jocurilor Olimpice, dintre care 5 din postura de sportiv și 5 din postura de antrenor.

Surse:

• Enciclopedia marilor  personalitati din istoria, stiinta si cultura romaneasca de-a lungul timpului si de pretutindeni, vol. V, contemporanii  K – Z, Bucuresti, Editura Geneze, 2003,
• ivanpatzaichin.ro
• rowmania.ro
• romania.europalibera.org
• www.eurosport.ro
• ro.wikipedia.org/wiki/Ivan_Patzaichin
• tulcealibrary.ro