(6 ianuarie 1897 – 3 februarie 1954)
Ionel Teodoreanu s-a născut la 6 ianuarie 1897, în Iași și a fost un romancier și avocat român, cunoscut cititorilor pentru operele sale în care evoca, cu un deosebit farmec, etapele copilăriei şi ale adolescenţei.
Acesta a urmat şcoala germană „Pitar-Moş” din Bucureşti, a absolvit liceul în Iaşi, iar ulterior s-a înscris la Facultatea de Drept a Universității din Iași, pe care a absolvit-o în 1920, devenind licențiat în drept.
A debutat în 1919 în Revista „Însemnări literare”, cu poemele în proză „Jucării pentru Lily”, iar în 1923 a publicat volumul de nuvele „Uliţa copilăriei”. Asemenea fratelui său, Păstorel Teodoreanu, a avut o legătură strânsă cu colectivul revistei „Viaţa Românească” condus de Garabet Ibrăileanu, de a cărui sprijin și suport s-a bucurat.
Începând cu anul 1924, a început să lucreze la trilogia „La Medeleni”, publicând „Hotarul nestatornic” (1925), „Drumuri” (1926) și „Între vânturi” (1927).
„La Medeleni” a fost bine primită de unii critici, ce au apreciat prospeţimea condeiului lui Teodoreanu, însă George Călinescu i-a ironizat stilul, numindu-l „Metaforel”, în ciuda faptului că operele sale au avut un succes extraordinar, mai ales în rândul publicului tânăr.
Teodoreanu nu a renunțat la cariera sa de avocat, a rămas în continuare membru al baroului, iar până în 1947, a publicat aproape în fiecare an câte o carte, dintre acestea făcând parte „Turnul Milenei” (1928), „Bal mascat” (1929) „Fata din Zlataust” (1931), „Golia” (1933), „Lorelei” (1935), „Arca lui Noe” (1936), „În casa bunicilor” (1938) și „La porțile nopții” (1946).
Îndrăgostit peste poate de orașul său natal, Ionel Teodoreanu l-a evocat în aproape toate scrierile sale, acțiunea din majoritatea romanelor desfășurându-se în acest „dulce Târg al Ieșului”. Scrisul i-a ocupat cea mai mare parte a timpului liber, literatura fiindu-i vocaţie şi profesie, iar cele mai multe cărţi au fost scrise când, obosit să pledeze în procese, se retrăgea împreună cu familia la Mănăstirea Agapia.
În perioada 1930 – 1933, a ocupat și funcția de decan al Teatrului Național din Iași.
Ionel Teodoreanu s-a stins din viață la 3 februarie 1954.
