(7 septembrie 1850 – 17 ianuarie 1918)
Constantin Istrati s-a născut la 7 septembrie 1850, în Roman, jud. Neamț și a fost un academician român, chimist, medic, membru titular și președinte al Academiei Române.
Acesta a urmat liceul în Iași, iar în 1870 a fost admis la Școala de Medicină Militară din București, devenind în iunie 1871 sub-chirurg în armată, în același an înscriindu-se la Facultatea de Științe din București, devenind ulterior, în 1872, asistent în laboratorul de chimie al doctorului Bernath.
După ce a absolvit studiile de medicină din București, în 1877, Istrati își obține și doctoratul în medicină, cu teza „Cremațiunea cadavrelor”, un subiect inedit, remarcat de doctorul Carol Davila, căruia i-a devenit colaborator și pe care îl suplinea uneori la cursul de chimie medicală.
În timpul Războiului de Independență, tânărul sub-chirurg Istrati cere să plece pe front, unde va coordona o secție a Crucii Roșii, îngrijind peste 3.000 de răniți. Condițiile precare au favorizat îmbolnăvirea sa de tifos exantematic, fiind tratat de doctorul Carol Davila.
În 1885, după 3 ani de cercetări la Paris, Istrati își obține și doctoratul în chimie și este numit profesor de chimie medicală la Facultatea de Medicină din București.
Constantin Istrati a întemeiat școala de chimie organică de la Universitatea din București, a fost membru de onoare al mai multor societăți științifice străine, a făcut cercetări asupra resurselor naturale ale României precum sarea, petrolul, chihlimbarul sau ozocherita și a fost autorul lucrării „Curs elementar de chimie pentru elevii de liceu și candidații la bacalaureat”, publicate în 1891, tradusă în limba franceză și spaniolă.
Studiind derivații halogenați ai benzenului, Istrati a descoperit o nouă clasă de coloranți, pe care i-a numit franceine, iar pentru această descoperire, i-a fost acordată Medalia de aur la Expoziția Internațională de la Paris, din 1889.
Istrati a desfășurat o intensă activitate socială în domeniul medical, cultural și științific, a întemeiat „Societatea română de științe” (1890) și „Asociația română pentru înaintarea și răspândirea științelor” (1902).
Constantin Istrati a murit pe 17 ianuarie 1918 la Paris, la vârsta de 68 de ani.
