Ion Nistor a fost un istoric și militant unionist bucovinean, ce s-a remarcat atât printr-o activitate ştiinţifică prodigioasă, cât și ca luptător pentru emanciparea culturală a Bucovinei, membru al comitetului de organizare al Adunării Naționale de la Cernăuți ce a decis unirea Bucovinei cu România, în cadrul căreia a redactat „Actul Unirii”, pe care l-a citit în Congresul General al Unirii Bucovinei, din 28 noiembrie 1918.
Napoleon Bonaparte a fost un conducător politic și militar francez, împăratul Franței între 1804 și 1814 și din nou în 1815 „cele 100 de zile”, una dintre figurile marcante ale istoriei universale, unul dintre cei mai de succes comandanți din istoria modernă, cunoscut pentru politicile și reformele interne ce au modernizat sistemul legislativ francez, prin adoptarea Codului Civil Napoleonian, a Codului Comercial şi a Codului Penal, a promovat idealurile Revoluției Franceze și a influențat societatea franceză și politicile europene de la începutul secolului al XIX-lea.
John Galsworthy a fost un romancier și dramaturg, unul dintre cei mai apreciați scriitori englezi de la începutul secolului al XX-lea, laureat în 1932 al Premiului Nobel pentru Literatură, cunoscut pentru trilogiile „Forsyte Saga”, „Comedia modernă” și „Sfârșit de capitol”.
Sir Alfred Joseph Hitchcock a fost un regizor și producător de filme englez, supranumit „maestrul suspansului", considerat unul dintre regizorii cu cea mai mare influenţă asupra posterităţii, care a folosit un suspans psihologic ce a produs o experiență distinctă spectatorului, regizor a peste 50 de filme, printre care și „Rebecca” (1941), „Suspicion” (1942), „Lifeboat” (1945), „Spellbound” (1946), „Rear Window” (1955), „Vertigo” (1958) și „Psycho” (1961).
Ioan Dicezare a fost un as al aviației de vânătoare române, ce a luptat în cel de-al Doilea Război Mondial, în campaniile militare de la Stalingrad, Dnipropetrovsk şi Mariupol, la apărarea regiunii petrolifere din zona Ploieştiului, dar și împotriva forțelor germane, însumând peste 500 misiuni de luptă, 23 de victorii aeriene și 19 avioane inamice distruse.
Teodor Mazilu a fost un scriitor și dramaturg, unul dintre cei mai importanți autori români de teatru ai secolului al XX-lea, denumit „al doilea după Caragiale”, autorul pieselor de teatru „Proștii sub clar de lună”, „Mobilă și durere”, „Tandrețe și abjecție” și „Acești nebuni fățarnici”.
Tamara Buciuceanu-Botez a fost o actriţă de teatru, film şi televiziune, supranumită „Doamna comediei româneşti", ce a jucat în peste 25 de filme și a interpretat peste 1.500 de roluri memorabile, printre care cel al Anetei Duduleanu din „Cuibul de viespi”, Chiriţa din „Chiriţa în provincie” și Isoscel din „Liceenii”.
Panait Istrati a fost un scriitor român, ce a scris în limbile română și franceză, considerat unul dintre cei mai complecşi scriitori români, cunoscut pentru operele „Chira Chiralina”, „Moș Anghel” și „Ciulinii Bărăganului”.
Mihail Sadoveanu a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier și academician, unul dintre cei mai importanți scriitori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, cunoscut pentru romanele sale istorice și de aventuri, precum „Baltagul”, „Neamul Șoimăreștilor”, „Frații Jderi” și „Nicoară Potcoavă”.
Jean Piaget a fost un psiholog, biolog și filozof elvețian, o figură marcantă a psihologiei secolului al XX-lea, cunoscut pentru contribuțiile sale din domeniul epistemologiei și al psihologiei dezvoltării copilului, cel care a elaborat prima teorie stadială a dezvoltării cognitive, numită „Teoria dezvoltării cognitive”.
Constantin Lecca a fost un profesor, pictor, tipograf, editor, scriitor și traducător român ce s-a remarcat în domeniul portretisticii, al picturii religioase și al picturii cu tematică istorică, fiind primul pictor român care a executat pictură bisericească în stil occidental, făcând parte din grupul de artiști ardeleni care au influențat semnificativ pictura românească a secolului al XIX-lea, și care a înființat prima tipografie din Craiova (1837) și prima revistă culturală din Oltenia, „Mozaic” (1838).
